Carte frumosa , cinste cui te-a scris
Încet gandita, gingaş cumpanita;
Eşti ca o floare, anume înflorita
Mainilor mele, care te-au deschis.

Eşti ca vioara, singura ce canta
Iubirea toata pe un fir de par,
Şi paginile tale, adevar,
S-au tiparit cu litera cea sfanta.

Un om de sange ia din pisc noroi
Şi zamisleşte marea lui fantoma
De reverie, umbraşi aroma,
Şi o pogoara vie printre noi.

Dar jertfa lui zadarnica se pare,
Pe cat e ghiersul carţii de frumos.
Carte iubita, fara de folos,
Tu nu raspunzi la nici o întrebare.